Tot ceea ce trebuie să știi despre el. De unde izvorăște și ce localități străbate

Asemenea altor mari capitale europene la care ne uităm cu multă admirație, cum ar fi, spre exemplu, Paris, Roma ori Budapesta, Bucureștiul are șansa extraordinară să fie străbătută de un râu, și anume râul Dâmbovița.

Râul Dâmbovița – tot ceea ce trebuie să știi despre el. De unde izvorăște și ce localități străbate

Cuprins:

  1. Ce localități străbate râul Dâmbovița
  2. Dâmbovița în București
  3. Cum este apărat Bucureștiul de Dâmbovița împotriva inundațiilor
  4. Dâmbovița, un imens potențial turistic
  5. Curiozități despre râul Dâmbovița

Acesta este o parte importantă din istoria și peisajul orașului, care și-a pus amprenta asupra culturii românești în nenumărate moduri, dar și asupra vieții de zi cu zi a bucureștenilor. Din păcate, însă, încă din perioada comunistă de tristă amintire și până în zilele noastre, această adevărată comoară naturală a fost pur și simplu ignorată zeci de ani.

Despre transformarea Dâmboviței într-o zonă verde a orașului, cu numeroase spații verzi, piste de biciclete, locuri de relaxare și zone pietonale pe ambele maluri, s-a discutat și tot discutat în ultimele două decenii, însă orice „proiect” a rămas la stadiu de discuții. Excepție fac noua zonă de promenadă amenajată în jurul lacului Morii și inaugurată în 2021, și cele câteva terase construite în zona Pieței Unirii. În rest, Dâmbovița are exclusiv rol tehnic, pe sub care trece întreaga rețea de canalizare a orașului.

În cele ce urmează ne-am propus să readucem în atenția ta, cititorule, această bogăție naturală a României și să-ți prezentăm o serie de informații interesante despre râul Dâmbovița, unele dintre ele mai puțin cunoscute.

Ce localități străbate râul Dâmbovița

Râul Dâmbovița este o apă curgătoare cu o istorie îndelungată și complexă, care traversează capitala București. Acest râu a avut un rol semnificativ în dezvoltarea celui mai mare oraș al țării și, de-a lungul anilor, a fost martorul numeroaselor modificări care au apărut în peisajul urban și al comunităților care trăiesc de-a lungul cursului său.

Dâmbovița este un afluent al râului Argeș și izvorăște din Munții Făgăraș, la îmbinarea izvoarelor Valea Vladului și Boarcășu, pe versantul muntelui Curmătura Oticului (jud. Argeș), la o altitudine de 2.000 de metri, potrivit Wikipedia. Aici, râul începe ca un mic pârâu, care curge către est prin munți și formează un traseu sinuos până când ajunge în Valea Dâmboviței. Pe măsură ce coboară din munți, Dâmbovița se extinde și primește numeroși afluenți, cum ar fi Râul Doamnei, Râul Vlăsia sau Râul Colentina.

Dâmbovița se întinde pe o lungime de 258 de kilometri și străbate Munții Făgăraș, Munții Iezer-Păpușa, Munții Leaota, Subcarpații Getici și Subcarpații de Curbură, Podișul Getic, Câmpia Înaltă a Târgoviștei, Câmpia Titu, Câmpia Bucureștilor și Câmpia Burnazului după care se varsă în râul Argeș. De asemenea, în afară de București, râul Dâmbovița străbate mai multe comune și sate, inclusiv Dragoslavele, Malu cu Flori, Valea Hotarului, Stoenești, Cândeşti, Cetățeni, Vulcana-Băi, Voineşti, Măneşti, Dragomireşti, Lucieni, Nucet, Conteşti, Lunguleţu, Plătăreşti, Vasilaţi și Budeşti.

Dâmbovița în București

Râul Dâmbovița este în prezent un canal segmentat, care are o formă de cuvă și care este integral betonată, astupată doar în zona din piața Unirii. Cursul de apă străbate Capitala pe diagonală, de la nord-vest către est, de la acumularea Lacul Morii și până la Șoseaua de Centură, în comuna Glina, având o lungime de aproximativ 22 de kilometri. În amonte de București, râul este canalizat, iar apoi, din acesta se desprinde către sud un braț care formează râul Ciorogârla. În aval de București, Dâmbovița are ca afluent râul Colentina.

După ce se desparte în două, Dâmbovița își urmează cursul spre capitala țării în albia sa naturală, astfel că, dacă are un debit foarte mare, surplusul poate fi preluat de râul Ciorogârla, iar Bucureștiul va fi protejat împotriva inundaților, mai scrie Wikipedia. În același timp, la trecerea prin București, râul a fost barat pentru a forma Lacul Morii.

Cursul bucureștean al Dâmboviței trece prin câteva zone-cheie, și anume Semănătoarea, Grozăvești (unde își modifică traseul către sud-est), Cotroceni, Eroilor (unde își schimbă direcția către est), Izvor, Națiunile Unite, Piața Unirii (unde se îndreaptă către sud), Timpuri Noi, Văcărești, Vitan-Bârzești (unde revine la cursul inițial pe direcția sud-est) și Nicolae Grigorescu. Apoi, Dâmbovița iese din București în dreptul localității Glina pe unde trece și Șoseaua de Centură a Capitalei.

Cum este apărat Bucureștiul de Dâmbovița împotriva inundațiilor

Râul Dâmbovița este principala sursă de apă în alimentarea Bucureștiului, însă de-a lungul timpului a provocat inundații și îmlăștiniri pe fondul fenomenelor hidrologice rezultate din traversarea orașului. De aceea, de-a lungul anilor, cursul râului a suferit numeroase amenajări, în prezent întregul său curs fiind canalizat, așa cum aminteam anterior.

Spre deosebire de alte localități, Bucureștiul are un plan stabilit încă de pe la începutul secolului al XIX-lea, potrivit căruia orice viitură produsă pe sectorul în amonte de secțiunea Brezoaele, există soluții care asigură protecția capitalei. Astfel, Dâmbovița și Lacul Morii reprezintă așa-numita plasă de siguranță a Capitalei pentru ca aceasta să nu fie inundată atunci când sunt căderi foarte mari de precipitații. Concret, se dă drumul la apă din Lacul Morii pe Dâmbovița, înspre Glina, astfel încât Lacul Morii să poată prelua cantitatea suplimentară de apă care rezultă din ploile torențiale. În plus, într-un interval scurt de timp, nivelul Dâmboviței este scăzut artificial atunci când sunt anunțate mari căderi de precipitații pentru a se face loc surplusului de apă din canalizare, iar aceasta să nu refuleze pe străzile orașului.

Dâmbovița, un imens potențial turistic

În acest context, imensul său potențial turistic nu a fost exploatat așa cum și-ar fi dorit, cu siguranță, bucureștenii și nu numai ei. Și asta pentru că, practic, râul nu beneficiază de nici o amenajare în scop turistic ori recreativ. Excepție fac noua zonă de promenadă din jurul lacului Morii, inaugurată abia în 2021, și câteva terase din zona Pieței Unirii. În rest, Dâmbovița are exclusiv rol tehnic, pe sub râu trecând întreaga rețeaua de canalizare a Bucureștiului.

Deși Dâmbovița a trecut prin perioade dificile, se fac eforturi pentru revitalizarea și conservarea acestei bogății naturale care se speră să aducă un nou suflu acestui râu. Astfel, se fac eforturi pentru a-l transforma într-un loc de agrement și de relaxare în inima Bucureștiului, așa cum se întâmplă cu alte râuri care străbat mari orașe europene. Dâmbovița are un uriaș potențial și reprezintă o sursă de inspirație pentru viitorul dezvoltării urbane durabile a capitalei țării.

Curiozități despre râul Dâmbovița

  1. Cea mai veche menționare a orașului București datează de la jumătatea secolului al XV-lea, de pe vremea lui Vlad Țepeș, când era denumită și Cetatea Dâmboviței.
  2. În secolul al VII-lea, râul Dâmbovița era descris drept o apă „dulce și curată” de către Anton Maria del Chiaro, secretar al lui Constantin Brâncoveanu. De asemenea, slavii numeau Dâmbovița „foaia de stejar” deoarece râul venea încărcat cu frunze galbene și ruginii în lunile de toamnă.
  3. Un fapt mai puțin știut despre Dâmbovița este acela că, în epoca medievală, apa râului era folosită ca sursă importantă de apă potabilă pentru bucureșteni, dar și ca sursă de apă pentru șanțurile de apărare ale orașului.
  4. Sfârșitul domniei lui Vlad al VI-lea, domn al Țării Românești în perioada 1530-1532, a primit porecla „Înecatul” după ce, beat fiind, a căzut împreună cu calul său în apă și s-a înecat.
  5. În documentele anului 1695 apare menționată o breaslă care trăia de pe urma apei din Dâmboviţa, și anume „sacagiii”. Aceştia erau vânzători de apă pe care o luau direct din râu, o încărcau şi o distribuiau către bucureşteni, cu sacaua, în schimbul câtorva gologani.
  6. În secolul al XVII-lea, apa râului Dâmbovița a fost canalizată pentru a furniza energie electrică pentru morile de pe râu și pentru fabricile care existau în zonă.
  7. Locuitorii Bucureștiului foloseau apa din Dâmbovița pentru băut și pentru spălat. Se spune că acesta ar fi fost şi motivul pentru care ciobanul Bucur a decis să se stabilească pe malurile Dâmboviței cu oile lui.
  8. Formarea statului român modern în 1859 și stabilirea capitalei la București a însemnat începutul transformării Dâmboviței, scrie Radio România Internațional. Primele încercări de a îmblânzi furia apei au fost făcute în timpul domniei principelui Alexandru Ipsilanti, în 1775, când s-a construit un canal pentru a limita proporțiile inundațiilor. În 1813, sub domnia principelui Ioan Caragea, s-a curățat fundul albiei, însă adevăratele transformări au venit după anul 1878, atunci când România și-a câștigat independența. Începând cu 1880, după planurile inginerului și arhitectului Grigore Cerchez, s-a regularizat cursul prin oraș, s-a adâncit albia, s-au taluzat și consolidat malurile, s-au plantat arbori și s-au construit poduri.
  9. Primele cișmele publice și rețele de aducțiune a apei au fost construite în vremea principelui Alexandru Ipsilanti, către sfârșitul anilor 1790.
  10. Între anii 1848 şi 1866, aveau să fie montate primele hidrante şi erau aplicate primele tarife pentru apa potabilă, notează site-ul B365.ro. Primele norme referitoare la procedura prin care era stabilită taxa pentru apa din Dâmboviţa au fost promovate de domnitorul Alexandu Ioan Cuza.
  11. Un aspect interesant este legat de denumirea râului. Astfel, cuvântul Dâmbovița provine din limba slavonă și înseamnă „apă înfundată” sau „apă tulbure”. Acest nume i-a fost atribuit râului datorită aspectului său, mai ales în zonele în care existau aluviuni.
  12. Potrivit unei legende care s-a păstrat de-a lungul timpului, adâncurile Lacului Morii ar ascunde un vechi cimitir în care erau înmormântaţi ciumaţii Bucureştiului de altădată. Poveștile urbane spun că, din când în când, pe luciul lacului mai apărea câte un cadavru sau câte o cruce.
Ne-am mutat la Terasacucarti.com, vă rugăm să marcați noul link. Vă mulțumim!